Introducere
În Septembrie 2014, 175 de persoane din 26 de națiuni s-au adunat în Amsterdam pentru primul Summit Economic European. Scopul Summitului: să introducă noi paradigme în finanțe și economie bazate pe gândirea, tradiția și credința creștină, și să prezinte afacerile transformaționale ca model nou pentru reducerea sărăciei și pentru găsirea unor soluții sustenabile.
Declarația Summitului Economic European este o încercare de a sumariza câteva dintre cele mai importante concepte care au reieșit din această întâlnire precum și alte idei pe care le considerăm ca fiind importante. Suntem foarte conștienți că este imposibil să sumarizăm, în doar câteva pagini, mii de ani de gândire creștină pe aceste subiecte și aplicarea lor în secolul XXI. Prin urmare, prezentăm acest document, cu toată umilința, ca o contribuție la discuția care fără îndoială va continua pentru următorii câțiva ani.
Arleen Westerhof
Coordonator, Summitul Economic European
Summitul Economic European – Declarație
Noi, participanții și organizatorii Summitului Economic European, declarăm:
Locul potrivit pentru economie și afaceri este ca parte a unui întreg mai degrabă decât ca un scop suprem în sine.
Bunăstarea și sărăcia nu sunt doar termeni financiari ci ei pot fi aplicați și în alte domenii ale vieții precum: domeniul relațional, spiritual, emoțional cât și mediului înconjurător.
Prioritatea noastră numărul unu este relația dintre noi, în special relația cu Creatorul.
Comportamentul nostru își are rădăcina în valorile noastre și orice soluție economică pe termen lung trebuie să pornească de acolo. Noi afirmăm și susținem înțelegerea Iudeo-Creștină a moralității, bazată pe faptul că Dumnezeu este relațional și că Biblia reprezintă planul Său pentru o societate relațională.
Noi considerăm că principiile economice ale legii biblice formează un cadru coerent care satisface preocupările pentru justiție, corectitudine și eficiență mai bine decât consensul economic curent. Ca atare, ne afirmăm angajamentul față de practicile unei gândiri relaționale, bazată pe alteritate.
Crezul nostru este că, fără niciun simț al responsabilității sociale, capitalismul în cele din urmă se va autodistruge.
Pentru a ne asigura că vom crea valoare pentru generațiile viitoare, considerăm că este nevoie de dezvoltarea unor caractere personale care încorporează valori precum: credință, speranță, dragoste, administrare, generozitate, integritate, justiție, slujire, responsabilitate, curaj, altruism. Cultura izvorăște din caracter și valorile pozitive ajută la creearea unor instituții și culturi pozitive.
Familiile sănătoase sunt punctul de pornire pentru o economie sănătoasă. Familia este locul unde învățăm să fim ființe relaționale, unde învățăm despre legătura dintre libertate personală și limite personale, și unde învățăm că valoarea unei persoane nu este bazată doar pe abilitatea ei de a contribui financiar la totul unitar.
Transformarea economică necesită o abordare multidisciplinară, holistică. Economia și finanțele nu sunt situate într-un vid iar o abordare efectivă trebuie să includă:
- Afaceri ( să stimuleze crearea unor afaceri sustenabile, profitabile, care creează valoare pentru toate părțile implicate și o schimbare pozitivă de-a lungul multiplelor linii de demarcație în economie, în comunitate, în mediul înconjurător, în guvernământ și în reînnoirea spirituală)
- Mass-media (asigură o relatare echilibrată și adevărată)
- Educație ( pe lângă educație academică, promovează intelingența emoțională/relațională)
- Guvernare ( încurajează mai multă integritate și dorință de a lua decizii care sunt benefice pentru națiune pe termen lung nu doar pe termen scurt)
- Biserica (prin membrii săi, conduce inițiativa în modelarea unei gândiri bazate pe valoare și relații)
- Arta și cultura ( susține și promovează pe cei care practică afaceri cu un scop bun și care trăiesc vieți exemplare)
A. Chemăm toți oamenii:
Să prioritizeze dezvoltarea caracterului
Să prețuiască familia și alte relații apropiate
Să practice responsabilitatea prin evitarea acumulării excesive de datorii și plata lor cât de curând posibil.
Să trăiască prin mijloacele proprii.
Să fie generoși
Să investească timp și bani în ceva de care să beneficieze și ceilalți.
B. Chemăm Biserica (din Europa):
Să modeleze ceea ce înseamnă a fi o comunitate relațională și să sprijine dezvoltarea unor relații sănătoase.
Să ofere un punct de reper moral pentru indivizi și pentru procesul de decizie colectiv prin educarea membrilor săi despre ceea ce înseamnă evanghelia deplină și aplicarea ei în diferitele sfere sociale.
Să lupte împotriva culturii lăcomiei încurajând o cultură a generozității.
Să încurajeze o cultură a responsabilității
Să sprijine schimbarea culturală prin participarea la discuția despre ce fel de economie este de dorit.
Să susțină, să echipeze și să trimită în societate oameni de afaceri care să lucreze și să găsească soluții la cele mai presante probleme ale Europei și ale întregii lumi.
Să se angajeze în comunitățile ei și să ajute oamenii în probleme economice precum supra-îndatorarea și șomajul.
Să intre în contact cu cei care sunt dezavantajați și defavorizați, atât în Europa cât și pe plan mondial, și să le reprezinte interesele atunci când este nevoie.
C. Chemăm antreprenorii:
Să arate la nivel personal ceea ce înseamnă să fii relațional și să implementeze structuri care vor încuraja acest lucru în companiile lor.
Să remodeleze afacerile lor astfel încât să creeze valoare permanentă în tot spectrul de capital: financiar, fizic, uman (la nivel individual), natural, spiritual, și social (la nivel comunitar)
Să evalueze cum ar putea să folosească relațiile și experiențele lor la nivel comunitar și în națiunile în curs de dezvoltare, oferind pregătire de business, devenind mentori, explorând oportunități de investiție, și lucrând proactive cu ONG-uri care au un scop similar și un ethos holistic.
Să își conducă afacerile cu integritate, transparență, profesionalism, și excelență.
D. Chemăm guvernele:
1) Să adopte noi paradigme
Să lucreze activ la reducerea șomajului și la reducerea inegalității (veniturilor), dând posibilitatea companiilor de a fi transformaționale și de a contribui la crearea de locuri de muncă, prosperitate, dezvoltare și la formarea de comunități juste.
Să adopte noi sisteme de măsurare a progresului național care să ia în considerare capitalul uman, capitalul social, și capitalul natural nu doar Produsul Intern Brut (PIB)
Să recunoască faptul că valurile de refugiați din țările în curs de dezvoltare sunt datorate în mare parte sărăciei și deșertificării, și prin urmare să lucreze activ la combaterea sărăciei prin lupta împotriva corupției, și să lupte colectiv împotriva deșertificării prin suport față de inițiative care s-au dovedit funcționale (ex. Regenerarea naturala condusa de fermieri)
2)Să reformeze sectorul corporatist
Să schimbe legea de funcționare a companiilor pentru a încuraja comportament responsabil: ”Nicio răsplată fără responsabilitate, nicio investiție fără implicare, niciun profit fără participare”.
Să stimuleze sectorul IMM-urilor.
Să schimbe legea corporațiilor astfel încât companiile să poată lua în considerare mai multe părți interesate nu doar profitul deținătorilor de acțiuni.
Să lucreze împreună cu sectorul academic la dezvoltarea unor noi sisteme de măsurare a performanței companiilor în relație cu părțile interesate, în special în zonele de capital uman (angajați), capital social (clienți și comunități), și capital natural (mediul înconjurător).
Să solicite ca performanța părților interesate (stakeholders) să fie măsurată și raportată în balanța contabilă alături de celelalte informații financiare.
Să reorienteze mega-afacerile mandatându-le cu responsabilitate publică pe lângă interesele lor private actuale.
Să urmărească reguli și politici naționale și globale de taxare progresivă și transparență în afaceri.
3) Să reformeze sectorul bancar și financiar
Să reducă semnificativ și permanent nivelul de îndatorare (personal, corporatist, și național) utilizând dialogul cu părțile implicate și modificând legislația națională acolo unde este necesar.
Să descurajeze speculația și tranzacțiile financiare despărțite de economia reală prin sprijin acordat taxelor pe tranzacții financiare și impunând un anumit interval de timp minim în care acțiunile trebuie ținute în companie înainte de a fi vândute.
Să desființeze piața derivativelor.
Să descurajeze împrumutul pe datorie și să încurajeze finanțarea bazată pe echitate.
Să crească cantitatea de bani pe care băncile și instituțiile financiare trebuie să o aibă ca rezervă.
Să impună indicatori de ”împrumut/valoare” și ”împrumut/venit” la împrumuturi
Să limiteze mărimea băncilor bazat pe un procentaj în raport cu economia națională (PIB), pentru a le descuraja să devină ”prea mari pentru a falimenta” și pentru a încuraja competiția.
